10 mituri despre violenta domestica si reflectarea lor

1. Femeile provoaca violenta si o merita! - Violenta nu este o cale de rezolvare a conflictelor. Barbatii nu au nici un drept sa abuzeze in vreun fel o femeie, indiferent de "provocare"!
2. Nu este violenta, ci doar ciondaneala. - Exista o diferenta clara intre cearta si violenta: in timp ce in cearta nivelul puterii este aproximativ egal, in actiunea de violenta raporturile de forta si putere nu sunt la fel, caci unul are categoric mai multa putere decat celalalt.
3. Violenta se intampla numai in familiile sarace sau cu nivel scazut de educatie. - Toate cercetarile arata ca frecventa si gradul de manifestare a violentei nu depind nici de nivelul socio-economic, nici de cel educational, caci violenta apare in toate straturile sociale si la toate nivelele economice si de educatie.
4. Violenta domestica este o problema privata, nimeni nu ar trebui sa se amestece! - Extinderea fenomenului demonstrata statistic si complexitatea consecintelor asupra femeilor, copiilor si relatiilor intre adulti fac din acest fenomen social o problema care ne priveste pe toti, societatea in ansamblul ei.
5.De fapt, femeilor le place sa traiasca in aceste relatii violente, altfel ar pleca. - Sunt foarte multe obstacole datorita carora femeile nu isi parasesc partenerul: lipsa mijloacelor financiare, frica, mentalitatea, lipsa unui adapost ulterior etc.
6. Barbatii violenti sunt asa pentru ca au fost abuzati/maltratati in copilarie sau provin din familii violente. - Desi un procent semnificativ din barbati au suferit abuzuri in copilarie, nu toti, devenind adulti, repeta abuzul in relatiile lor.
7.Barbatii violenti sunt bolnavi psihic. - Realitatea studiilor infirma aceasta credinta.
8.Barbatii abuzeaza femeile deoarece nu cunosc un alt mod de a-si exprima emotiile. - Realitatea infirma aceasta idee, printre altele chiar prin insusi comportamentul abuzatorului din asa-zisa "faza de miere", care urmeaza de obicei episodului de violenta. In aceasta perioada, barbatul pare ca regreta, isi cere iertare, promitand ca nu se va mai repeta.
9. Alcoolul este cauza violentei domestice. - Realitatea arata ca doar in jumatate din cazurile de violenta, barbatul este sub influenta alcoolului.
10. Violenta se va opri odata si-odata! Studiile arata ca, odata ciclul violentei pornit, sunt realmente sanse minime ca violenta sa se opreasca.
Ca si cand miturile n-ar fi fost de ajuns au aparut si prejudecati despre violenta domestica. Prejudecatile transmise cultural sau invatate de mici ne impiedica atat ca cetateni cat si ca profesionisti, uneori, sa realizam faptul ca violenta domestica este un act cu conotatie criminala indreptat impotriva unei persoane si incalcand dreptul sau fundamental la protectie si libertate.
Tipuri de prejudecati (sau conceptii eronate) pe care le transmit oamenii si societatile:
a) Violenta domestica nu este atat de extinsa sau grava. FALS. - Din pacate, studiile realizate in SUA arata ca la fiecare 15 secunde o femeie este batuta. 60 milioane de femei au fost omorate in situatii de violenta a partenerului. 35 % dintre femeile care apeleazala sectiile medicale de urgenta sunt victime ale violentei domestice. Una din 5 femei in Europa este agresata in cadrul familiei. 75% dintre femeile care au rupt o relatie cu partenerul violent, au fost agresate dupa ruperea relatiei, cu consecinte medicale si mai grave. Estimarile arata ca 3,6 milioane de copii sunt agresati in fiecare an, si nu sunt toate raportate, asa ca probabil numarul lor sa fie mai mare decat cel cunoscut. Din pacate, in Romania nu exista statistici clare care sa arate amploarea acestui fenomen, nici obligativitatea raportarii cazurilor.
b) Bataia survine intr-un moment de pierdere a cumpatului. FALS. - De fapt, aceasta survine intr-o relatie in care abuzatorul controleaza deja prin frica si inspaimantare partenera. Una din cinci femei care si-au parasit sotul au raportat abuzuri si hartuiri din partea acestora. Bataia este numai o forma de manifestare agresiva, in fapt este insotita si de intimidare, amenintare, abuz fizic.
c) Daca violenta ar fi atat de serioasa, femeia ar rupe relatia cu partenerul ei.FALS. - Femeia afectata, de cele mai multe ori nu gaseste resurse sa rupa o relatie dupa prima agresiune indreptata asupra ei; motive: dependenta ei emotionala si financiara fata de agresor, sentimente de loialitate si iubire pentru acesta, prezenta copiilor si resurse limitate de crestere a lor, neincredere in sine si stima de sine scazuta, saracia relatiilor de sprijin social si familial, sentimente de rusine si depresie, izolare, invinovatire pentru situatia in care a ajuns.
d) Violenta domestica apare numai in medii sarace si la persoane fara educatie.FALS. - Violenta domestica se manifesta in toate mediile socio-culturale, fara exceptie. Exista victime ale acestui fenomen si in randul persoanelor cu cariera, a celor cu studii superioare. Mai e posibil ca aceasta prejudecata sa porneasca de la ideea ca oamenii cu studii sau venituri ridicate pot rezolva mai usor o situatie conflictuala. Realitatea este ca din aceste medii femeile raporteaza mai greu agresiunile, din diverse motive: rusine, presiune sociala mai mare, afectarea imaginii la serviciu, de asemenea dependenta emotionala de agresor si sprijin redus din partea retelei sociale si comunitare.
e) Violenta domestica apare mai frecvent in grupurile etnice. FALS! - Violenta domestica apare pe scara larga si in randul populatiei majoritare.
In Romania, pana in noiembrie 2000, nu a existat in cadrul legislativ nici o referire la acest fenomen al violentei domestice, fiind prevazute numai articole prin care se pedepseau actele de violenta in general.
Studiile privind violenta in familie realizate in Romania arata ca 45% dintre femei au fost agresate verbal, 30% au fost abuzate fizic si 7% au fost abuzate sexual pe durata vietii. Aproape doua treimi dintre femei au fost supuse cu forta la relatii sexuale de catre partenerii actuali sau anteriori; 15% au fost violate de un prieten sau fost prieten, 12% au fost violate de o cunostinta sau o persoana cu care se intalneau. In ciuda severitatii actelor de violenta intrafamiliala, femeile sunt refractare la a se adresa unei unitati medicale sau unei autoritati legislative. Desi intre doua treimi si o jumatate dintre femeile care au fost abuzate in ultimul an au discutat despre aceasta cu o ruda sau cu un prieten, doar 16% au reclamat episodul de violenta domestica la politie si 15% au discutat cu un cadru medical. Numai 9% dintre femei au solicitat consultanta juridica pentru abuzul domestic recent.

Violenta domestica

Cel puţin 1 din 4 femei traiesc experienţa violenţei domestice macar o data in viaţă, 1 din 10 femei sunt agresate in familie cel putin o data/an.
Mai puţin de jumătate din toate incidente sunt raportate la poliţie.
In UK, in fiecare minut se primeste un apel ce reclama violenţa domestica.
Marea majoritate a victimelor violenţei domestice sunt femei şi copii.
Femeile sunt de cele mai multe ori victimele formelor severe de violenţă şi abuz sexual.

Conceptul de violenţă intrafamilială (domestică) a apărut în anii '70 pentru a defini violenţa bărbaţilor şi abuzul asupra partenerei (femeia adultă). Azi este acceptat faptul că violenţa conjugală implică diferite forme de agresiune: agresiune (fizică şi sexuală) şi abuz (psihologic şi economic).
Violenţa domestică este un "stil" de viaţă bazat pe un tratament violent şi pe abuz şi niciodată nu implică un incident ocazional.
Potrivit Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului (Viena, 1993) violenţa asupra femeilor cuprinde următoarele aspecte (fără a se limita la acestea):
- violenţa fizică, sexuală şi psihică produsă în cadrul familieibătăile, violenţa legată de diverse forme de exploatare, abuzul sexual asupra copiilor de sex feminin, violul marital, mutilarea genitala a femeii.
- violenţa fizică şi psihică apărută în cadrul comunităţii.violul, abuzul sexual, hărţuirea sexuală şi intimidarea la locul de muncă, in institutiile educative, traficul de femei şi prostituţia forţată.
- violenţa fizică, sexuală şi psihică săvârşită sau protejată de instituţiile statului.

Violenta impotriva femeii include si violarea drepturilor femeilor ca drepturi ale omului in situatii de conflict armat, in special crimele de razboi, violul, sclavia sexuala si constrangerea de a ramane insarcinata si de a naste copii, precum si sterilizarea fortata, avortul fortat, constrangerea de a folosi pilule contraceptive, uciderea pruncilor de sex femeiesc si selectia sexuala prenatala."
Conform "Declaratiei pentru eliminarea tuturor formelor de violenta impotriva femeilor" a ONU, adoptata in 1993, violenta domestica este definita ca fiind orice act prin care se produc daune fizice, sexuale, psihice sau suferinte femeilor, incluzand amenintarea cu asemenea acte, coercitia sau privarea de libertate, indiferent daca se produc in spatiul public sau privat. Generic, violenta domestica reprezinta orice manifestare care induce, intr-o relatie, frica de partener, prin care cel violent controleaza comportamentul celui agresat.
Violenta domestica nu depinde de conditia sociala, de educatie, de rasa, religie sau orientare sexuala. Oricine poate deveni victima.
Daca violenta domestica nu a fost mediatizata in Romania nu inseamna ca nu a existat. A existat. Dintotdeauna. Dar nu s-a discutat despre ea sau a fost acceptata ca atare ca ceva normal intr-o casnicie. Asa ca putem vorbi despre violenta intrafamiliala ca mit din mai multe puncte de vedere:

- ca despre o "poveste" cu care s-au intalnit femeile aproape dintotdeauna in relatiile familiale si pe care au acceptat-o vrand-nevrand pentru ca nimeni nu le credeea sau nu le ajuta in vreun fel;
- sau ca despre un lucru acceptat ca "legenda" de o societate care a privit familia ca pe un mediu in care nu poate interveni, privind violenta in familie ca pe un lucru asa zis normal.

Violenţa se poate manifesta ca:
- agresiune fizicã: împingeri, pãlmuiri, loviri cu/ de obiecte, lovituri cu picioarele sau cu pumnul, sugrumare, etc.

- violenţã verbalã: umiliri şi critici jignitoare, înjurãturi, batjocorire, ameninţãri cu bãtaia, cu omor ori sinuciderea

- agresiune sexualã, de exemplu: constrângere la activitãţi sexuale nedorite, provocarea durerii, lovirea organelor sexuale, etc.

- violenţã economicã: interzicerea de a lucra, sau de avea bani proprii, şantaj cu banii

- înfricoşare prin distrugerea obiectelor de valoare ale femeii sau a obiectelor din casã, ameninţare cã o sã ia copii, folosirea copiilor pentru a trezi sentimente de vinovãţie în partenerã

- izolare: bãrbatul hotãrâşte ce poate sã facã femeia şi ce nu, cu cine se întâlneşte, cu cine se împrieteneşte

Femei din lumea intreaga continua sa sufere, cu o estimare ce variaza de la 20% pana la 50% de la o tara la alta.Intre 20% si 50% din femei au avut parte de violenta fizica din partea unui partener intim sau a unui membru din familie, iar aproximativ de la 10% pana la 25% din femei au raportat fiind fortate sa intretina relatii sexuale cu partenerul lor intim. Cateva tari au inceput sa creeze legi impotriva violului marital. Aceste tari includ: Australia, Austria, Barbados, Canada, Cyprus, Denmark, the Dominican Republic, Ecuador, Finland, France, Germany, Ireland, Mexico, Namibia, New
Zealand, Norway, the Philippines, Poland, Russia, South Africa, Spain, Sweden,
Trinidad & Tobago, the United Kingdom and the United States of America.
Suicidul este de 12 ori mai probabil de a fi infaptuit de o femeie care a fost abuzata, fata de o alta femeie care nu a fost. In Statele Unite de la 35% pana la 40% dintre femeile are au fost abuzate se sinucid. In Sri Lanka numarul de sinucideri ale femeilor cu varste cuprinse intre 15-24 ani este de 55 de ori mai mare decat numarul de morti pricinuite de sarcina si nastere.

Violenţa domestică este o problemă socială gravă şi într-o anumită măsură ascunsă. Conform legislaţiei norvegiene, orice formă de violenţă este interzisă şi reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Violenţa şi abuzul în cadrul familiei şi cuplurilor este o problemă foarte gravă şi are multe efecte asupra celor afectaţi. Violenţa domestică este inacceptabilă şi trebuie să ia toate măsurile pentru prevenirea şi combaterea acesteia.
În noiembrie 1999, a fost lansat un plan guvernamental de acţiune pentru violenţa împotriva femeilor. Acest plan a fost direcţionat înspre violenţa în sfera privată, mai specific definit ca violenţă împotriva femeilor.
În aprilie 2003, a fost prezentat Raportul nr. 29 (2002 – 2003) către Storting, cu privire la obligaţiile vieţii de familie şi a părinţilor. În capitolul şase al documentului, se subliniază în mod special violenţa domestică. În decembrie 2003, o comisie numită de guvern a prezentat Raportul Oficial Norvegian 2003:31 numit Dreptul la o Viaţă fără Violenţă.
În iunie 2004, a fost implementat Planul de Acţiune împotriva Violenţei Domestice. Acest plan menţionează 30 de măsuri în vederea realizării următoarelor obiective principale:• Îmbunătăţirea nivelului de cooperare şi cunoaştere în cadrul serviciilor de sprijin;• Atenţia crescândă faţă de violenţa domestică şi prevenirea acesteia prin schimbarea de atitudine;• Asigurarea că victimele violenţei domestice primesc ajutor, protecţie şi sprijin adecvat;• Întreruperea spiralei violenţei prin consolidarea programelor de tratament pentru autorii violenţei domestice.
Măsurile cuprinse în planul de acţiune includ sprijin pentru un program naţional de trei ani “Copii care trăiesc cu violenţa în familie” şi se acordă atenţie autorilor violenţei domestice.
În ianuarie 2004, a fost înfiinţat Centrul Norvegian de Studii privind Violenţa şi Stresul Traumatic. Scopul acestui centru este să dezvolte, să menţină şi să răspândească cunoştinţe şi experienţă care pot ajut la prevenirea şi reducerea impactul social şi asupra sănătăşii a violenţei şi stresului traumatic. Cele mai importante activităţi ale centrului cuprind consolidarea cercetării, dezvoltării, educaţiei şi competenţei, consultarea şi supravegherea precum şi răspândirea de informaţii.
Norvegia are aproximativ 50 de adăposturi care le oferă protecţie femeilor şi copiilor abuzaţi fizic. Multe din aceste adăposturi sunt înfiinţate şi administrate de grupuri neguvernamentale de femei. Aceste adăposturi sunt finanţate de autorităţile locale şi ale statului. Autorităţile locale alocă 20 la sută din fonduri pentru fiecare adăpost, iar Statul oferă restul de 80 la sută. În Norvegia există circa 17 centre de asistenţă a victimelor incestului. Aceste centre sunt finanţate în acelaşi mod.
Numărul femeilor imigrante care cer ajutor de la adăposturi a crescut în ultimii ani. În 2004, aproximativ 48 de procente dintre persoanele care utilizau aceste adăposturi erau imigranţi. Aceste femei şi copiii lor se află adeseori într-o situaţie extrem de vulnerabilă. S-au făcut eforturi pentru oferirea de servicii specifice nevoilor acestora în cadrul centrelor de criză. Guvernul a implementat planuri de acţiune pentru combaterea căsătoriilor cu forţa şi a mutilării organelor genitale ale femeilor.
În 2002, a fost instituit un post de coordonator pe probleme de violenţă familială în fiecare birou districtual de poliţie din Norvegia, menit să susţină eforturile poliţiei de prevenire a violenţei domestice.
În Norvegia, atacurile care implică violenţa în sfera privată sunt anchetate în cadrul dispoziţiilor generale din Codul Penal. Victimele violenţei sexuale sau domestice pot primi asistenţă juridică gratuită. Această dispoziţie se aplică femeilor abuzate de soţi sau de concubini şi prostituatelor. În 1988, a fost introdusă urmărirea necondiţionată în justiţie în cazurile de violenţă domestică. O astfel de infracţiune poate fi prezentată în faţa curţii judecătoreşti chiar dacă victima îşi retrage plângerea oficială. Un alt instrument eficient de combatere a violenţei împotriva femeilor se găseşte în dispoziţiile Legii Procedurilor Penale, care stipulează că unui individ i se poate interzice să intre într-un anumit spaţiu sau să contacteze o anumită persoană dacă există motive să se creadă că îi va încălca acesteia dreptul la linişte şi intimitate.

Dupa ce fostul sot a amenintat-o ca il va lua pe micutul MG, justitia austriaca a decis: Nelly va trebui sa accepte sa i se ia copilul de langa ea

Justitia a decis ca baietelul ei, MG, sa ii fie incredintat tatalui, in Austria. Nelly Nastase e capabila de orice pentru a pastra copilul langa ea. Nelly vrea sa scoata la licitatie bijuterii si bunuri personale pentru a putea plati avocati. Recursul costa in jur de 15.000 de euro. Celebrul manechin sustine ca Michael, fostul sot, o batea si avea o amanta.
Marţi, 28 iulie 2009, Gardianul - Corina Stoica
"Ma zbat in procese cu acest om de patru ani si jumatate! Eu m-am separat de el cand MG, fiul nostru, avea un an. Am deschis un proces de custodie in Austria, iar la ultima infatisare, nici macar nu am fost lasata sa termin ce am de spus, nu am fost ascultata pana la capat.
Totusi, iata ca instanta austriaca este de parere ca acest barbat este tatal ideal!”, a incheiat Nelly Nastase. Fostul manechin nu are de gand sa lase lucrurile asa, ci va ataca decizia magistratilor austrieci: “Nu stiu de unde voi face rost de bani, dar voi face recurs, voi merge pana in panzele albe cu acest proces si nu voi lasa pe nimeni sa-mi ia copilul. Mi-e frica, dar trebuie sa fiu puternica si sa lupt pentru MG”. "Dosarul meu este imens, contine dovezi ca Michael m-a batut, chiar si in fata copilului, ca avea o amanta, ca traia in orgii, ca mergea frecvent la bordeluri! Orice judecator echidistant, asa cum ar trebui sa fie, si-ar fi dat seama imediat despre ce e vorba. Dar zilele trecute, o judecatoare austriaca a dat decizia in favoarea lui. Ma intreb oare, cum poate un judecator sa acorde custodia copilului unui om dezechlibrat, care este sub consiliere psihologica de ani de zile? Cum poate o judecatoare sa hotarasca sa trimita un copil de cetatenie romana intr-o alta tara, sa traiasca impreuna cu niste oameni pe care nu-i cunoaste (n.r.bunicii lui MG din partea tatalui)? Cum poate o judecatoare sa ia copilul unei mame care nu a gresit cu nimic? Pentru mine este clar, este vorba de discriminare. Toate astea s-au intamplat doar pentru ca sunt romanca! Nu fac tot ce fac din dorinta de a ma razbuna, dar nu mi s-au respectat niste drepturi elementare de om, de mama, si mai ales, nu s-au respectat drepturile superioare ale copilului meu. Consider ca sunt o mama exceptionala si imi iubesc baietelul mai mult ca orice pe lume. Probabil ca doar o femeie care se afla in situatia mea poate intelege exact spaima unei mame ca isi va pierde copilul!”, ne-a declarat Nelly Nastase.“Nu mai am bani, nu mai stiu ce sa fac!” Procesul pentru custodia lui MG a secatuit-o de puteri pe Nelly Nastase, atat psihic, cat si financiar. Decizia data recent de instanta austriaca nu este definitiva. Ea poate fi atacata prin recurs, dar pentru asta fostul manechin va trebui sa plateasca in jur de 15.000 de euro. “De ani de zile mi-am cheltuit toate resursele, nu mai am bani, nu mai stiu ce sa fac! Mi-am vandut tot ce am putut, acum incerc sa mai vand ce mai am, bijuterii de valoare, orice mi-ar putea aduce bani sa platesc avocatii si toate cheltuielile cu acest proces. Trebuie sa fac tot ce imi sta in putere ca sa-mi tin copilul langa mine, dar cateodata, puterile te lasa si nu stii incotro s-o mai iei...Un avocat ma costa in Austria 15.000 de euro si vor mai fi si alte cheltuieli. Nu stiu cum voi reusi sa le fac fata”, spune Nelly. In prezent, ea asteapta decizia instantei austriece, dupa care are la dispozitie 14 zile pentru a face recurs. Cel care a preluat cazul lui Nelly Nastase este conferentiarul Nasty Vladoiu, care intentioneaza sa depuna o plangere penala impotriva tatalui lui MG, Michael Mulner. Din spusele mamei, acesta nu s-a achitat de obligatia de a plati pensia alimentara pentru micut de sapte luni de zile. Avocatul Nasty Vladoiu va depune, astfel, o plangere penala pentru savarsirea infractiunii de abandon familial. Vladoiu nu o poate reprezenta pe Nelly in Austria, intrucat nu are dreptul sa pledeze intr-o instanta straina, insa o apara in instanta din Romania. Aici, Nelly Nastase a cerut, prin ordonanta presedintiala, judecarea procesului de custodie, dar s-a lovit de tergiversari repetate ale magistratilor romani. Sapte termene s-au dat pana acum in acest proces, cu toate ca cererea de ordonanta presedintiala este o procedura de urgenta. “Cer ajutorul statului roman, pe care il rog sa ma sprjine in aceasta problema. Nu pot sa-mi las copilul pe mana unor straini. Daca Michael ar castiga definitiv procesul, baiatul meu ar ajunge sa stea in Austria, impreuna cu parintii tatalui sau, niste oameni pe care copilul i-a vazut de cinci ori in viata lui. Nu pot sa accept sa mi se ia copilul, pur si simplu nu pot! Si nu-mi doresc decat un proces corect, asta este tot ce pretind”, ne-a mai spus Nelly.“Mi-a cerut chiar sa facem sex de fata cu baietelul”Michael Mulner este consultant financiar si are resedinta in Romania din 1997. Cei doi s-au despartit la doar un an de la nasterea singurului lor copil, MG. Nelly Nastase povesteste ca nu a crezut, atunci cand l-a cunoscut pe Michael, ca va fi in stare sa-i faca atata rau. “Timp de trei ani s-a prefacut, iar apoi a inceput sa-si dea arama pe fata. Nici acum nu-mi vine sa cred ca acesta este omul cu care eu m-am maritat. Vrea sa ma distruga, ori el stie ca doar astfel ma poate pune la pamant, luandu-mi copilul. Face terapie psihologica de ani de zile, are un comportament total aberant, este violent, m-a lovit de nenumarate ori... Mi-a cerut chiar sa facem sex de fata cu baietelul, ori mie asta nu mi se pare o pornire a unui om sanatos."

Nelly Nastase cere ajutor pentru fiul sau

Nelly Nastase: „Justitia a uitat de Solomon!
Cand este vorba de sufletul unui copil nu exista constitutie, lege care să dispuna impartirea lui. Copilul are nevoie de ambii parinti, ei simt ce ar fi bine sa ii daruiasca pentru a creste complet, pentru a putea fi un om intreg. Eu nu sunt mai buna decat un alt parinte pentru ca nu se da nici un examen care sa ateste cu adevarat calitatea de a fi parinte. Am cunoscut oameni, am auzit povestea multor fiinte, ale caror suflete au fost impartite in doua. Au ajuns adulti, cu rani ce nu se vor cicatriza niciodata. Vreau sa nu mai existe copii abuzati de parintii lor, de legi, de judecatori, de avocati, de experti si de rasism. Judecatorul Tribunalului Statului Austriac Bezirksgericht Josefstadt, Florianigasse 8 Viena a decis ca MG sa plece de langa mama lui, din casa lui, de langa familia pe care o cunoaste, de langa prietenii lui, colegii si partenerii de sah, din camera lui, de langa pisicul lui... sa plece din viata lui si sa mearga intr-o lume necunoscuta si straina lui. Cu cine? Cum ii va intelege? Cum le va spune ca ii este foame? Cum se va juca cu ceilalti copii? Il vor considera mut? Il vor considera inferior sau bolnav? Exista medici, specialisti, tehnici strategii terapeutice potrivite pentru a-l face sa-si uite mama, limba, iubirea, sufletul lui?
Cu siguranta Dumnezeu va opri aceasta crima a sufletului copilului meu. Cu siguranta voi oameni cu suflet intreg veti fi alaturi de copilul meu, veti opri suferinta lui si a tuturor copiilor despartiti prin legi si orgolii prostesti.
Sper si cred ca STATUL AUSTRIAC SI CURTEA SUPERIOARA DE JUSTITIE va face lumina si in cazul meu.
MG are nevoie de voi!”.